Ursus Breweries și Poliția Română prezintă o analiză a comportamentelor de risc în traficul rutier din România

Ursus Breweries și Poliția Română lansează studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018” și analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate în cele patru valuri ale acestui studiu în intervalul 2008 – 2018, care identifică atitudinile și comportamentele care favorizează încălcarea regulilor de circulație de către conducătorii auto, precum și producerea accidentelor rutiere.

Studiul este realizat de către compania de cercetare sociologică Cult Market Research și Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul și la inițiativa Ursus Breweries, companie care implementează numeroase programe de educație în privința consumului responsabil de alcool.

Pe baza a patru valuri de studiu, primele trei realizate de către Poliția Română în 2008, 2010 și 2014, iar al patrulea realizat de Cult Market Research în 2018, a fost definită și analiza comparativă care urmărește schimbarea principalilor parametri privind atitudinile și siguranța în trafic din ultimii 10 ani.

Chestionarul utilizat în anul 2018 a fost proiectat luând în calcul următoarele teme de discuție: Percepții generale privind traficul, Viteza în trafic, Atitudini și comportamente de risc în trafic, Purtarea centurii de siguranță, Consumul de alcool la volan și Agresivitatea în trafic. În plus, au fost incluse întrebări socio-demografice (gen, vârstă, nivelul educației, mediul de rezidență) și întrebări privind experiența și frecvența de condus, de interes pentru corelarea acestora cu atitudinile și comportamentele din trafic.

Rezultate:

Sentimentul de siguranță în trafic este unul dintre cei mai importante puncte de start în determinarea modului în care conducătorii auto români percep și evaluează traficul rutier în România. Astfel, aproximativ 48% din persoanele chestionate au declarat că se simt în siguranță, iar 52% au declarat contrariul, nivel apropiat de media ultimilor 10 ani, ceea ce arată faptul că sentimentul de nesiguranță în trafic al majorității șoferilor nu s-a îmbunătățit.

Definitoriu este faptul că 74% din respondenți consideră că traficul s-a aglomerat, aspect confirmat de  realitatea din traficul rutier, întrucât în anul 2017 parcul auto naţional din România înregistra peste 7 milioane de unităţi, în creştere cu 8,91% faţă de anul 2016  şi 22% comparativ cu 2013.

Viteza în trafic

Mai mult de jumătate, mai exact 69% dintre participanții la acest studiu au declarat că respectă limita de viteză legală indiferent de viteza celorlalte mașini. La acest capitol, cu cât puterea motorului mașinii este mai mare, cu atât frecvența comportamentelor riscante de depășire a limitei de viteză în trafic crește.

În urma analizei comparative pe ultimii 10 ani, se constată o scădere a proporției șoferilor care adaptează viteza mașinii proprii la cea a celorlalți șoferi, în 2018 înregistrându-se un procent de 26%, comparativ cu 32% în 2008 și 2010 și 30% în anul 2014.

Analiza comparativă 2008-2018 demonstrează o situație ușor îmbunătățită în 2018 în ceea ce privește depășirea limitei de viteză între localități sau pe autostradă. Acest rezultat era unul aşteptat, întrucât în anul 2017 au intrat în dotare şi folosinţă primele radere de tip „pistol laser” pentru agenţii Poliţiei Rutiere pe autostrăzi.

Întrebați despre utilitatea montării unor camere fixe de monitorizare pentru prevenirea accidentelor, majoritatea șoferilor români au răspuns pozitiv la adoptarea unei astfel de măsuri. Aceștia remarcă îndeosebi utilitatea montării acestora pe autostrăzi și în afara localității, pe drumurile naționale.

Centura de siguranță

Majoritatea șoferilor români (80%) au declarat că, în cea mai mare parte a timpului, poartă centura de siguranță pe toate segmentele de drum. Totuși, o parte a șoferilor (13%) utilizează doar uneori sau foarte rar/niciodată centura de siguranță atunci când conduc în localitate și 5% când conduc în afara localității sau pe autostradă. Purtarea centurii de siguranță este, prin urmare, o problemă mai ales în localități.

Cei care tind în cea mai mare măsură să evite purtatul centurii de siguranță sunt bărbații, tinerii 18-25 ani, cei care dețin atestat de șofer profesionist și șoferii care conduc un autoturism cu motor cu capacitate cilindrică mai mare.

Din fericire se observă faptul că, în ultimii 10 ani, proporția șoferilor care nu poartă centură de siguranță a scăzut, inclusiv în ceea ce privește condusul în localități, unde procentul de 34% de șoferi care purtau foarte rar/niciodată sau doar uneori centura de siguranță în 2008 a scăzut la 13% în 2018.

Consumul de alcool la volan

Proporția șoferilor care declară că li s-a întâmplat să conducă după ce au consumat băuturi alcoolice este de aproximativ 9% din totalul șoferilor chestionați, cu o frecvență ocazională.

Comparativ cu anii anteriori, se înregistrează o scădere semnificativă a incidenței cazurilor de condus sub influența alcoolului, de la 29% în 2008 la 9% în 2018, așa cum declară șoferii români. La această evoluție pozitivă au contribuit și campaniile de conștientizare desfășurate în ultima perioadă, cu aport consistent și din campania „Zero la mie” susținută de Ursus Breweries prin platforma desprealcool.ro, alături de Poliţia Română.

Dintre cei care au declarat că au condus sub influența alcoolului, jumătate au invocat că principal motiv este parcurgerea unei distanțe mici cu mașina. În primele luni ale anului 2018, 9.982 de permise au fost reținute pentru conducerea autovehicului sub influența alcoolului.

Agresivitate în trafic

Una dintre principalele observații privind agresiunile în trafic este aceea că șoferii români declară că, în ultimele 6 luni, s-au regăsit mai degrabă în ipostaza victimei decât a agresorului. Astfel, aproximativ trei sferturi dintre șoferii chestionați (71%) au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor/claxoanelor. Acesta reprezintă, totodată, și comportamentul agresiv recunoscut cel mai des de către șoferi, urmat de gesturi amenințătoare sau obscene – 47%, și de agresiuni verbale –  40%.

Bărbații, tinerii cu vârste până în 25 ani și conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 2000 cm cubi sau mai mare sunt cei care declara că adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalți participanți la trafic Analiza comparativă realizată pe perioada ultimilor 10 ani demonstrează, totuși, o scădere ușoară a comportamentelor agresive în trafic, atât din perspectiva victimelor, cât și a agresorilor.

Comportamente de risc în trafic

Majoritatea șoferilor chestionați (72%) consideră că prioritatea Poliției Rutiere ar trebui să fie sancționarea conducătorilor auto ce au consumat băuturi alcoolice. Această proporție crescută este susținută de percepția șoferilor, surprinsă în valurile anterioare ale studiului, conform căreia consumul de alcool reprezintă una dintre cele mai grave probleme care afectează siguranța în traficul rutier.

Utilizarea tehnologiei la volan începe să devină un comportament de risc adoptat și de șoferii români. Concludent este faptul că 42% dintre soferii intervievați afirmă că au adoptat cel puțin unul dintre comportamente de risc tehnologic: vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, ultilizarea aplicațiilor, a GPS sau filmarea în timpul șofatului. (A.D.).

 

 

 

 

 

 

 

2018-11-07T15:39:26+00:00 October 30th, 2018|COMUNITATE|

About the Author:

Categories