Peste 40% dintre profesorii de învățământ preșcolar și primar au observat frecvent comportamente discriminatorii pe criterii de etnie sau de gen în rândul copiilor. Așa arată o consultare online la care au participat peste 1.600 de cadre didactice, realizată de Asociația Cu Alte Cuvinte (CUAC).
Asociația Cu Alte Cuvinte lansează rezultatele consultării online împreună cu primele cărți cu eroine rome pentru copii într-o discuție cu Nicoleta Bițu și Crina Mureșanu, două activiste pentru drepturile fetelor și femeilor rome cu o experiență de peste 25 de ani în munca de teren, ba, cercetare și advocacy la nivel național și european. Cele două vor intra într-un dialog cu invitați din tânăra generație și alți membri ai societății civile despre cum creăm spații sigure în care misoginismul și rasismul nu îi afectează pe copii.
Evenimentul „Clopoțelul Schimbării: Femeile rome și activismul care începe din școală” va avea loc pe 6 noiembrie, ora 18:00, la Casa Capșa (Calea Victoriei Nr. 36, București) și va fi o sesiune de dialog și reflecție despre prejudecăți, stereotipuri și incluziune în mediul educațional, precum și dincolo de porțile școlii.
Dr. Nicoleta Bițu este una dintre cele mai respectate voci ale mișcării rome din Europa și una dintre primele voci feministe rome , cu peste trei decenii de experiență în intervenția în comunitățile rome aflate în criză, cercetare și formare în domeniul drepturilor omului. Prin activitatea sa, a adus în atenția publică poveștile și contribuțiile femeilor rome care, de prea multe ori, au fost lăsate în umbră.
Crina Mureșanu este cercetătoare și asistent social, o prezență constantă în proiecte de educație interculturală și istorie romă pentru profesioniști, contribuind la o înțelegere mai profundă a diversității și eticii profesionale, atât prin Muzeul online urban_roma, cât și prin activitatea comunitară din București.
Discuția va fi moderată de Ana-Maria Ciobanu, jurnalistă care a documentat numeroase subiecte legate de istoria și identitatea romilor și autoarea podcastului-documentar Obiceiul Pământului care arată cum cei 500 de ani de sclavie a romilor ne afectează și în prezent.
Ce vom discuta?
Vom porni de la datele unei consultări online (în perioada 15 august -1 septembrie 2025) pe un eșantion de peste 1.600 de învățători și educatori din România, realizată de către Asociația Cu Alte Cuvinte și alături de Asociația Comunitățile Viitorului și Asociația OvidiuRO.
În ceea ce privește discriminarea de gen, 77.6% dintre profesori afirmă că au observat frecvent situații în care copiii evită anumite culori pentru că le consideră „nepotrivite pentru genul lor”, precum rozul sau roșul fiindcă ar putea fi percepute drept „culori feminine”. Doar 7.8% dintre participanți au afirmat că asemenea situații sunt rare, iar sub 1% au spus că nu le-au întâlnit niciodată.
De asemenea, aproape jumătate dintre profesori (44.2%) au observat că fetele rome sunt tratate diferit de către colegii lor de alte etnii, iar mai bine de unul din zece dascăli (10.7%) afirmă că asemenea situații apar frecvent.
În ceea ce privește natura acestui tratament, aproximativ 40% dintre profesorii-respondenți îl descriu ca fiind mai degrabă negativ, față de doar 28.6% care au afirmat că este pozitiv.
Pe de altă parte, peste 30% dintre cadrele didactice declară că nu cunosc natura tratamentului diferit oferit fetelor rome de către ceilalți elevi. Practic, acești profesori evită să spună dacă tratamentul diferit față de fetele rome este mai degrabă pozitiv sau negativ.
„Acest rezultat, al tăcerii practic, reprezintă un semnal că lipsa de formare a profesorilor, invizibilitatea fetelor rome și probabil disconfortul cadrelor didactice în a aborda aceste teme, care pot fi sensibile pentru ei, lasă realități nespuse. În acest context, mesajul esențial este următorul: Educația este primul loc în care copiii învață cine sunt și cine pot deveni, iar familia este primul spațiu unde ei simt dacă sunt iubiți și valorizați. Când fetele rome cresc între școală și acasă în medii care le recunosc demnitatea și le oferă modele reale, ele prind încredere și își afirmă vocea. Dacă însă nu se regăsesc în manuale, în povești sau în respectul colegilor, mesajul pe care îl primesc este că ele nu contează. De aceea, nu vorbim doar despre educație, ci despre crearea de spații sigure, în care fiecare copil — indiferent de gen sau etnie — să se simtă văzut, ascultat și valorizat”, a declarat Dr. Nicoleta Bițu, activistă romă.
Câteva dintre mărturiile profesorilor care au răspuns la consultarea online CUAC:
- „Am observat că fetele rome sau cele aflate în situații materiale precare sunt așezate mereu în ultimele bănci, nu sunt incluse în grupurile clasei și lucrează de obicei izolate”.
- „Fetele rome și cele din familii sărace sunt privite cu superioritate de ceilalți colegi și colege și sunt excluse de la unele jocuri, în special cele care presupun atingere (când facem un cerc, când jucăm jocuri cu mâinile, când e ziua cuiva și ne îmbrățișăm)”.
- „În clasă am avut un băiețel care, la început, nu se putea apropia și nu își accepta deloc colega de altă etnie, făcând uneori remarci discriminatorii. Odată cu trecerea anilor și cultivând un climat de empatie și prietenie, în care nu am lăsat situațiile discriminatorii nerezolvate, au ajuns să fie prieteni”.
Între tipurile de sprijin considerate utile pentru reducerea discriminării, prioritatea clară pentru profesorii consultați este cea legată de materialele educaționale incluzive (77.8%). Acestea sunt urmate de:
- cursurile de formare pentru profesori (57.5%);
- resursele online și ghidurile (52%);
- coachingul din partea unor specialiste (48.3%).
„O decizie a noastră este faptul ca fetele rome nu trebuie să mai fie așezate în ultimele bănci ale clasei și nici ale societății. Fiecare gest de excludere le spune că nu aparțin școlii, însă clasa aparține fiecărui copil. Se impune o educație care să învețe empatia, nu prejudecata, și egalitatea de șanse pentru fete și romi care să se predea în manuale și în fiecare clasă. Am recunoștință pentru poveștile unde profesorii au ales să intervină când au fost diferențieri și excluderi. Astfel, s-au pus bazele unor prietenii în clasă și a unor viitoare specialiste de etnie romă”, a afirmat Crina Mureșanu, practiciană și expertă în intersecționalitate.
„Aceste rezultate arată că stereotipurile pe bază de gen sau de etnie sunt încă prezente în școlile și grădinițele din România, iar asta reflectă nevoia de formare a profesorilor, precum și dezvoltarea de resurse care să-i ajute în acest scop, așa cum facem prin proiectul Clopoțelul Schimbării. În același timp, vedem în școlile cu care lucrăm că este nevoie de mai multe resurse educaționale prietenoase pentru copii așa cum sunt cărțile realizate de Asociația Cu Alte Cuvinte”, a precizat Minodora Cerin, manager de proiect în cadrul asociației CUAC.
„Clopoțelul Schimbării” este un proiect realizat de Asociația Cu Alte Cuvinte cu finanțare oferită prin Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), cu scopul de a reduce prejudecățile și a promova diversitatea și incluziunea în școli. Acesta presupune:
- formarea a minimum 420 de profesori și bibliotecari/e în domeniul egalității de gen și intersecționalității dintre gen și etnia romă;
- prezentarea temelor privind egalitatea de gen și intersecționalitatea gen-etnie romă către minim 4.200 de copii prin intermediul cărților distribuite.
Totodată, proiectul prevede:
- Distribuirea de patru cărți pentru copii cu personaje feminine rome la peste 400 de profesori. Cărțile ilustrate surprind poveștile reale ale unor femei care au reușit să depășească prejudecățile și să le ofere putere și inspirație altor fete rome. Cărțile au ca personaje feminine pe Nicoleta Bițu (activistă), Alina Șerban (regizoare), Isabela Stănescu (soprană) și Loredana Mihaly (activistă).
- Un ghid pedagogic cu metode practice pentru activități în clasă, însoțit de newsletter lunar – cu resurse și sfaturi pentru educatori.
Lista cu toate cărțile realizate de asociația CUAC o găsiți pe website-ul organizației.