Aproape două treimi dintre femeile din România consideră costul produselor menstruale ca fiind ridicat, iar 29% declară că le schimbă mai rar decât ar trebui pentru a face economii, arată o cercetare realizată de ONG-ul Pe Stop. Toate participantele la studiu au menționat nevoia unui sprijin în zona de informare, formare dar și de acordare de facilități (produse gratuie sau zile libere) pentru femeile aflate în situație de sărăcie menstruală.
În România, în 2024, 1 milion de persoane erau afectate de sărăcia menstruală, în timp ce la nivel global, în 2021 se înregistra un număr de 500 de milioane de femei și adolescente fără acces la resursele necesare pentru gestionarea menstruației.
Prin această cercetare, Pe Stop a dorit să genereze date actuale despre modul în care este trăită menstruația în România, care este gradul de informare și educație referitor la acest subiect, ce percepții și mituri există, dar și care este nivelul de access la produsele necesare unei îngrijiri corecte.
În perioada 1 mai – 31 august 2025, 1.558 de persoane au răspuns chestionarului, iar cele mai importante rezultate ale acestui studiu includ:
- Aproape 50% dintre respondente consideră că nu au avut suficiente informații despre menstruație, principalele lor surse de informare fiind mamele și social media
- Peste 40% dintre respondente s-au confruntat măcar o dată cu dificultăți în
asigurarea produselor menstruale lunare. - Aproape două treimi apreciază costul lunar al produselor menstruale ca fiind relativ scump (48%) sau foarte scump (15%)
- Aproape o treime dintre respondente (29%) declară că schimbă mai rar decât ar avea nevoie produsul menstrual utilizat pentru a face economii, fie la fiecare menstruație (8%), fie ocazional (21%)
- Majoritatea (91%) consideră că o zi liberă motivată de perioada menstruală ar fi benefică (76% o consideră foarte utilă)
- Majoritatea consideră accesul gratuit la produse menstruale ca fiind foarte util -89% și util – 8%, ceea ce arată o a ce indică o acceptare aproape unanimă a importanței unei politici publice care să faciliteze accesul la astfel de produse.
„Datele arată că precaritatea menstruală nu este doar o problemă a grupurilor vulnerabile, ci una structurală, care combină sărăcia, lipsa educației și accesul limitat la resurse de bază. Impactul se vede direct în sănătate și incluziune socială”, a declarat Alexandra Tănase, co-președintă Pe Stop.